gallery

Cum a ajuns Prosecco vinul social preferat de tinerii romani

Daca cineva mi-ar fi spus acum cativa ani de Prosecco, probabil ca nici nu l-as fi incercat. Dar pentru ca prietenii m-au facut curioasa, am zis sa incerc. Nu mi-a placut, ca orice personaj gourme obisnuit cu “lucruri fine” am simtit ceva in neregula. Dar cum in puburile si pe la terasele noastre nu se serveste sampanie la pahar, ce variante social-cool ne mai raman: bere, vin sau cocktailuri?

Ce sa bei cand iesi cu prietenii

Si totusi iesim cu prietenii…la o bere, asa e si expresia cliseu. Nu iesim cu prietenii la un vin, mai degraba ii invitam acasa la un vin, nu la un ceai, ca nu suntem englezi si nici bolnavi. Deci da, vinul nu prea este o bautura sociala, sau daca este nu e de ieseala, e de stat acasa. Cine vrea sa stea acasa sa bea singur? Si berea face burta si baloneaza, uncool. Plus ca noi romanii prin traditie suntem bauturi de vin, de la daci si de la Stefan mostenire, berea a aparunt niste sute de an mai tarziu pe meleagurile noastre si de atunci vinul a cam fost dat uitarii.  Chiar si in zilele noastre cand in Europa si restul lumii creste consumul de vin, la noi scade de la an la an. Si atunci ce sa bei ca sa iesi cu prietenii, sa fii cool si sa nu te balonezi? Prosecco vine raspunsul.

prosecco-bar-600x399

 

new-years-eve-prosecco-600x450

Ce este de fapt Prosecco?

Un vin spumant, italienesc la origine, placut la gust, dar mai ieftin si mai slab calitativ decat clasica sampanie frantuzeasca. La noi preferatul e cel de culoare roz-visinie, desi in lume are culori diferite, in functie de regiune si de clima. Este de doua feluri: spummante (adica mai acid) sau frizzante (adica mai domol, gentil cum zic italienii) si se fabrica dintr-un soi de struguri numit Glera sau Prosecco (numele vechi), originar din satul Prosecco, regiunea Veneto. Putini stiu ca initial Prosecco era folosit ca ingredient principal (mai accesibil si mai putin scump decat sampania) pentru a prepara celebrul cocktail Bellini cu piure de piersica.

imagesSPSAX9XR

 

bellini_2437777b

Cum aparut categoria “vin social”

Se stie ca lumea vinurilor e o lume accesibila cunoscatorilor, unde originea, traditie si culturile de soiuri se mostenesc si se transmit din generatie in generatie. E o lume inchisa noilor producatori, cum s-ar spune, pentru ca heritage-ul si “viţa nobilă” apartine doar elitelor din tarile cu traditie in cultura vitei de vie (Franta, Italia, Spania), a anumitor soiuri populare si a unor tehnici de decantare si pastrare in baricuri ce dau un gust aparte vinului. Bun, nu intram in detalii stiute numai de producatori si oenologi.

Si atunci cum se face ca vinuri din tari precum Chile si Australia, aparent tari fara traditie in lumea vinurilor au ajuns preferatele tinerilor din zilele noastre. In lumea brandingului de la 2000 incoace sunt cunoscute doua cazuri, devenite ulterior branduri de referinta, lideri in categoria lor: Concha Y Torro din Chile si [yellow tale] din Australia.

Care categorie? Una noua, inventata de ele pentru un nou val de tineri care isi doresc sa se simta bine, in mediul lor, in pub sau club, fara sa simta povara traditiilor, ci mai degraba o bautura care sa-i faca sa se simta lejer, liberi de constrangeri si cool, bineinteles.

De la [yellow tail] si “Concha Y Torro” la Prosecco

Despre Concha y Torro (trad. piele de taur) se stie ca este cea mai cunoscuta podgorie din Chile de la 1883, ce produce soiuri aduse din regiunea Bordeaux. Un vin mai dulce (din struguri copti spre stafidire, tipic climatului Chilean), spumos, dar nu numai. Eticheta foloseste un simbol macho, taurul de sangre latino, preferat de tinerii macho sud-americani, pentru ca le creste ego-ul latino. De altfel un vin foarte bine vandut in toate tarile de origine latina, si ajuns si pe meleagurile noastre de curand. Valul de popularitate mondiala l-a cunoscut insa incepand cu 2010, cand brandul sau cel mai cunoscut, Casillero del Diablo a devenit partenerul oficial al echipei de fotbal Manchester United la nivel mondial, un fel de Heineken al vinurilor.

concha y torro

[yellow tale] (trad. coada galbena, specie de cangur pitic din Australia) a inceput sa fie produs prin 2000 in Australia, in provincia Yenda de catre un italian emigrant numit Cassela (numele podgoriei). La fel ca si Concha y Torro, [yellow tale] este preferat de tineri pentru ca este un vin spumos, lejer, versatil, fiind disponibil sub multe gusturi parfumate si savori fructate. A inceput sa fie exportat in 2003 in SUA, moment in care popularitatea sa a inceput sa creasca, fiind bautura oficiala a multor party-uri Hollywoodiene si a faimoaselor beach/poolbal parties din Las Vegas. Etichetele in culori vii si simbolul cangurului stilizat, simbolul national si emblema originii australiene au facut brandul usor recognoscibil in randul americanilor. Cangurul stilizat a facut furori la Hollywod in outdoors si la evenimente.

imagesZKMUD74S Yellowtail

201003-a-australia-wine-regions

Credit foto: http://www.foodandwine.com/articles/australias-wine-regions

Sigur ca Prosecco fiind produs in Italia a ajuns mult mai usor si mai accesibil pe plaiurile mioritice decat un vin din Chile sau Australia. Insa toate aceste vinuri sociale globale sunt inca o dovada ca ceea ce este autentic si relevant, si in plus are si un element de identitate sau de mandrie nationala va fi mult mai usor recunoscut si acceptat la nivel international, chiar daca nu este considerat de viţa nobilă. Simbolistica si povestea raman in continuare importante in lumea vinurilor, iar autenticitatea si urmarirea tendintelor in comportamentul de consum sparg barierele categoriei. Asa cum oamenii evolueaza si au nevoie de experiente noi, tot asa vor avea nevoie de branduri care sa fie parte din viata si experientele lor. Potentialul unui brand pozitionat pe o nevoie neacoperita si nisat corect este urmarit si apreciat atat de publicul larg, cat si de potentialii investitori.

cas-1 IWC 2014 ENG IWC 2014 ENG_blanco

devilscellar3

Raluca Vasile

Senior Branding Strategist-Partener

Smartbrand Consulting

standard

De ce e important sa ai un brand autentic

Branding Expert, Creative Strategist

Raluca Vasile – Branding Expert, Creative Strategist

Brandurile care vor crede in continuare in mirajul beneficiilor de produs si nu se vor reinventa pentru a raspunde noilor nevoi ale consumatorilor vor disparea pur si simplu sau vor ramane simple produse intr-o continua promotie.

Era produsului vedeta, a asocierilor create artificial si a suprematiei TV-ului s-a dus. Dar nici nu putem fideliza consumatorul cu produse proaste, nedorite, dar cu comunicare “emotionala”….pe promotii. Atata vreme cat brandurile se vor multumi cu o comunicare tip cliseu nu vor creste nici ele, nici oamenii din spatele lor, si toti oamenii din industria publicitatii se vor plange in continuare ca nu mai sunt bani cum erau odata. Cliseele favorizeaza o diferentiere prin promotie, observarea tendintelor in comportamentul de consum genereaza relevanta si autenticitate pentru brand.

Nu ne ajuta nici pe noi consultantii, nici pe client sa abordam comunicarea de brand ca un kit de supravietuire temporara. Vrem sa vedem mai multa viziune la branduri, vrem sa vedem ca nu si-au uitat menirea de a se integra si a face mai buna viata noastra a consumatorilor, si vrem sa ne provoace sa co-cream, sa redescoperim sau sa reinventam brandul in momentele esentiale.

Cred ca cea mai mare pierdere a brandurilor din ultimii ani este autenticitatea. Brandurile au uitat ca trebuie sa fie in permanenta relevante pentru consumator (sau macar sa nu-I sufoce cu mesaje redundante pe facebook, cu horoscoape si alte informatii nerelevante) si sa creeze comunitati in care oamenii sa vina pentru ca au un crez comun, nu pentru ca li se vinde o promotie de care vor uita in secunda doi.

Acum conteaza din ce in ce mai mult experienta cu brandul si contextele favorabile. Conteaza sa ai feedback de la consumator, sa fii in dialog cu ei ca sa poti lua decizii de crestere, si faptul ca ai decis sa faci o investitie importanta sau o schimbare totala de paradigma sa tina cont si de raspunsurile lor. Ori daca tu brand comunici numai in promotii si concursuri, cum poti afla aceste nevoi si raspunsuri daca nu intrebi consumatorii si nu te straduiesti sa creezi loialitate organica, nu numai prin promotii. Un brief si o decizie de brand corecte pornesc de la un obiectiv precis de brand, de la o pozitionare relevanta in categorie si este completata de un insight de consumator atent evaluat, urmarirea tendintelor in categorie si nisarea pe nevoi si asteptari specifice. Din pacate briefurile ultimilor ani sunt pline de clisee, de neasumare a punctelor slabe sau a involutiei categoriei.

Ma bucur sa vad branduri antreprenoriale care provoaca brandurile multinationale sa se adapteze la conditiile pietei locale. Cred ca avem nevoie sa iesim din clisee, se simte nevoia asta in toate categoriile. Si suntem intr-un moment oportun, de maturitate a industriei de comunicare si a businessurilor care cresc branduri. Lucrurile care inspira vor fi mereu cele autentice, iar brandurile care vor sa ramana vii si sa inspire nu trebuie sa uite de relevanta si ca din cand in cand e necesar sa se reinventeze pentru a nu-si pierde calitatea si virtutea de a fi branduri.

Eu vad brandurile aspirational senzoriale, le vad vii, personale, ca pe o sursa inepuizabila de inspiratie si de speranta de mai bine. Noi strategii suntem visatorii cu ochii deschisi, avem pulsul tendintelor de consum si al provocarilor din fiecare categorie. Si stim ca evolutia unui brand nu se intampla de azi pe maine, ca lucrurile bune sunt rezultatul pasilor marunti, coerenti si a unor programe de comunicare autentice (nu promotii) atent gandite pe o perioada mai lunga.

 

Articol publicat in IQads, 28.01.2015

http://www.iqads.ro/articol/31431/raluca-vasile-brand-strategy-director-managing-partner-smartbrand-cred-ca-cea