standard

12 moduri prin care poti sa iti cresti valoarea brandului personal

 

“Character is like a tree and reputation like its shadow.

The shadow is what we think of it; the tree is the real thing.” Abraham Lincoln

abraham-lincoln-reputation

Urmarim de cateva saptamani ascensiunea si decaderea “brandului” Bianca Dragusanu, un produs 100% creat de media, un “model” pentru tinerele fete aspirante la o cariera de fotomodel, un personaj fara consistenta, fara valori, un exemplu de superficialitate evidenta cu care este tratat brandul personal, in esenta o forma fara fond, exact ceea ce nu este sau nu ar trebui sa fie un brand personal autentic si adevarat, cladit prin munca, seriozitate si valori reale.

eiffel

Pentru ca branding personal fara criterii de branding de baza nu exista, pentru ca brandul personal  e mai mult decat imagine, PR, expunere media, e mai mult decat forma fara fond. Brandul personal insemna unicitate, valori, esente, relevanta, incredere si coerenta. Reputatia pozitiva vine abia ca urmare a manifestarii unui brand personal autentic si al coerentei intre ceea ce spui si faci. Modelele de urmat trebuie sa se schimbe in Romania si a venit momentul.

d5af7c44c8fe356f8559072f685900f1

Care ar fi 3 atribute pe care ai vrea sa le dezvolti in perioada care vine? Cu cat crezi ca ti-ar creste valoarea brandului personal?

reputation-brand

Iata cateva tehnici de branding prin care iti poti creste valoarea brandului tau personal:

  1. Expertiza – ceea ce stii sa faci cel mai bine

Cu cat cunostiintele tale sunt mai exacte, mai precise, mai competente in domeniul tau cu atat poti sa creezi mai multa valoare.

  1. Pozitionarea ca expert – cat de cunoscut esti de audienta ta

Nu e suficient doar sa stii lucruri, ci e important sa te priveasca si ceilalti (audienta ta, clienti, parteneri) ca si expert.

  1. Abilitati – cum aplici ceea ce stii sa faci

Una e sa stii teoretic cum sa inoti si alta e sa stii sa si inoti cu-adevarat. Si cu cat ai mai multa aplicabilitate a cunostintelor tale, cu atat ai mai multa valoare.

  1. Productivitatea – ceea ce finalizezi, ce duci la bun sfarsit
  2. Eficienta – cum ai facut lucrurile pe care le-ai dus la capat

Cu ce resurse, cat de optima a fost folosirea resurselor pentru realizarea obiectivelor propuse.

  1. Eficacitate – selectia oportunitatilor, a optiunilor existente

Cat de bine te-ai concentrat  pe realizarea obiectivelor propuse, cum ai prioritizat realizarea lor.

  1. Organizare, multiplicare – cum faci sa ajungi la rezultate altfel decat prin propria munca, manuala
  2. Influentare – ce poti sa influentezi pe altii sa faca

Cat de lider esti si cat de persuasiv esti.

9.Relationare – pe cine stii

Reteaua de cunostinte la care ai acces conteaza enorm, 90% din prosperitate vine din networking.

  1. Celebritate – cat de bine esti cunoscut in industria ta
  2. Reputatie – ce stiu ceilalti despre tine

Nu e suficient sa fii celebru – e nevoie ca celebritatea ta sa fie una pozitiva.

  1. Viziune – ce vezi tu si altii nu vad

jeff-bezos-reputation

standard

Mercador devine OLX[Oleix]. Pe bune?

Aprilie 16, 2014

REBRANDING. Mercador.ro, site-ul de anunțuri de mică publicitate, devine olx.ro.

olx2

La prima vedere si din declaratiile companiei aparent „nu se schimba decat numele si logo-ul”, insa, citind printre randuri, ne dam seama ca grupul Allegro din care face parte acum si Mercado/OLX se reorganizeaza in toate tarile din regiune in care este prezent. In termeni de branding, acest lucru se traduce intr-un proces amplu de rebranding corporate cu impact asupra beneficiillor in servicii (servicii noi de localizare). Si arhitectura noului site ne arata ca schimbarea nu este doar de logo si nume, asa cum vrea PR-ul sa stim, pe modelul „no panic”.

NOUL NUME SI PRONUNTIA. Romaneste codificat?

Ce înseamnă Olx.ro? Denumirea de olx provine de la expresia – „online exchange”.

Spotul ce anunță transformarea Mercador în OLX, în continuare:

olx

Olx, Olix, Oelix,Oleix,Oelex,Olex? A ramas final Oleix. Si eu am inteles la fel de mult ce inseamna schimbarea asta ca si domnul de la finalul spotului, privirea lui spune tot. Olx nici macar nu se pronunta pe litere si sensul nou este de nebanuit. Chiar am incercat sa inteleg de ce au decis sa pastreze numele acesta (in versiunea acesta de pronuntie): greoi de pronuntat, românizat fortat, tradus cumva ca sa nu inteleaga nimeni nimic, sa nu-l poti asocia cu nimic, deci sa nu-l poti retine si nici pronunta.

Regulile de baza pentru orice nume de brand sunt: sa fie memorabil, usor de pronuntat, usor de asociat. Acest nume nu respecta nici una din regulile de baza in naming. Nu vreau sa stiu cum vor pronunta copii si adolescentii acest nume consonant.

Dar iata ce solutii de adaptare s-au gasit in Portugalia (pronuntare pe litere Oelix):

http://www.youtube.com/watch?v=VyBXK-8nLxE

Cehia (Oelix) – a ramas spotul frantuzesc (in limba franceza, or sti ei de ce):

http://www.youtube.com/watch?v=COCrs9QmFHo

 

POZITIONARE NOUA. În noul slogan, în loc de  „Pui anunț pe Mercador și găsești cumpărător”, va fi „Pui anunț foarte ușor și găsești cumpărător”. Schimbarea lui Mercador in „foarte usor” reprezita o repozitionare dinspre companie spre produs/serviciu. Pozitionare ce ar trebui sa se reflecte si in arhitectura de produse si in comunicarea viitoare. Vom vedea.

NOUA IDENTITATE. „Se schimbă numele site-ului și logo-ul. Acestea sunt singurele modificări care îi vor afecta pe utilizatorii noștri”. Acesta afirmatie este neadevarata, iar cu argumentele de mai sus compania devine necredibila. De ce o fi asa de greu de recunoscut si comunicat schimbarile, multe din ele benefice pentru evolutia companiei.

BENEFICII NOI. „În plus, site-ul va avea, ca o noutate, un sistem de localizare prin care  utilizatorii vor putea să-și personalizeze aria de a găsi cumpărători. Ceea ce este esențial pentru utilizatorii noștri va rămâne la fel. Vom păstra aceeași platformă”. Ce as fi facut eu? As fi explicat mai bine consumatorului acest beneficu de localizare, care pare interesant si util. Dar concluzia este in schimb ca „nu se schimba nimic”

COMUNICARE IN PARALEL. „Tranziția de la Mecador la Olx se va face gradual, iar în următoarele luni cele două branduri vor merge în paralel pe site. Comunicarea va fi făcută pe toate mediile,  se va investi atât cât va fi nevoie în rebrandingul acestei companii”. Ca si regula de rebranding cele 2 nume nu e bine sa mearga prea mult in paralel, maxim cateva luni, dupa care sa ramana doar noul nume. Dar cu noua pronuntie de nume inventata intuiesc ca va dura mai mult.

REBRANDING=SCHIMBARE. De ce această schimbare? „Trecem printr-un proces de rebranding la nivelul grupului Naspers.  În același timp, și alte site-uri ce aparțin grupului Naspers din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Kazakstan și Belarus vor trece prin acest proces”. Allegro Group Romania, mai detine in Romania si site-ul de anunturi Autovit.ro. Nu doar Mercador.ro a fost schimbat in Olx, ci si alte site-uri din portofoliul Allegro Group, printre care si Aprod.hu, cel mai mare site de anunturi si vanzari din Ungaria.

Aceste concluzii nu fac decat sa confirme ca este vorba de un rebranding complex la nivel de grup, atat de companie, cat si de arhitetcura de produse, pe care cei din interior nu l-au inteles, iar consultantii lor nici atat. Mercador is dead, long live Oleix!

 

 

standard

Raluca Vasile (Smartbrand) despre metode de inovare in branding

Brandurile au nevoie de mai mult decat de dezvoltare vizuala, spune Raluca Vasile (Creative Brand Strategist & Founder, Smartbrand). Ele isi aleg o anume categorie, in care trebuie sa se incadreze atat vizual, cat si olfactiv si auditiv.

In cadrul Brand Activation Strategy 2013, Raluca Vasile a vorbit despre brandingul senzorial si despre inovatiile pe care le aduc brandurile pentru a impresiona consumatorul.

Brandingul senzorial este un tip de branding evoluat care se bazeaza pe studii de neuromarketing si pe reactiile pe care le au oamenii. Neuromarketingul exploateaza aceste reactii involuntare pe care le avem atunci cand mergem la magazin, cand trebuie sa luam o decizie de cumparare si, de multe ori, cumparam cu totul altceva decat ne-am propus. Brandingul senzorial se adreseaza brandurilor vii, pentru ca „brandurile sunt fiinte vii si trebuie tratate ca atare, trebuie sa reflecte exact reactiile si personalitatile noastre si de aceea cand cumparam, vrem ca un produs sa fie cat mai personalizat”, a spus Raluca Vasile.

Din acest motiv, brandingul senzorial se adreseaza brandurilor care vor sa aiba o activare in magazin, un eveniment, o lansare de impact, si, in acelasi timp, sa aiba stopping power, sa vina in intampinarea nevoilor consumatorului, cand acesta trece pe langa o vitrina sau intra intr-un magazin sa fie surprins intr-un mod placut.

In ceea ce priveste inovatia,si modul in care putem sa fim diferiti, Black Friday e un exemplu foarte bun. Raluca Vasile a prezentat exemplul Domo, care anul acesta a trimis produsele discountate pe un site de discount, okazii.ro, strategie foarte buna atunci cand un brand vrea sa vanda mai mult, sa faca promotii, dar nu vrea sa dilueze valoarea adaugata a brandului.

Brandurile inovatoare au patru mari atribute: diferentierea, relevanta, respectul si cunoasterea. Daca un brand vrea sa fie interesant si, mai ales, iubit, el trebuie sa ii implice pe consumatori. Brandul trebuie sa comunice cu ei intr-un mod diferit, interactiv. Acest lucru se poate face prin diverse metode, de la decorul magazinului, asezarea produselor la raft, pana la culoarea si forma ambalajului, sau chiar prin intermediul aplicatiilor mobile.

Brandurile mari doresc sa personalizeze spatiul, mai ales cele de retail, pentru ca atunci cand clientii intra in magazin sa recunoasca un anumit miros care sa fie asociat cu brandul sau sa descopere niste gusturi speciale. Aceasta ideea a stat si la baza evenimentului de lansare Iconic by Camelia Sucu, un muzeu transformat in restaurant-muzeu, unde fiecare detaliu a contat, tema fiind Bloody October Collection. Mobilierul a fost adaptat astfel incat la intrare sa fie piese de decorat rosii, meniul a fost creat in nuante de rosu obtinute din coloranti naturali, acestora adaugandu-li-se elemenul de tango, pentru ca brandingul senzorial sa aiba un impact maxim.

Rezumat al prezentarii sustinute in cadrul evenimentului Smark “Brand Activation Strategy”

29.11.2013

http://www.smark.ro/articol/28104/raluca-vasile-smartbrand-despre-metode-de-inovare-in-branding

 

standard

Ce-si doresc femeile de la branduri?

Tendinte in culori si design
Raluca a spus ca femeile sunt primele care adopta culorile in tendinte, asa ca e interesant de urmarit modul in care acestea pot influenta comunicarea unui brand. Topul Pantone, o autoritate in domeniul culorilor, ofera o directie importanta creatorilor de branduri pentru ca desemneaza culoarea care defineste fiecare an, in functie de cat este de folosita de designerii de moda in colectiile lor. Iar daca va intrebati, 2013 este anul smaraldului. Smaraldul transmite energie, finete si pretiozitate si e un must sa fie inclus in design-ul unei game largi de produse: de la ambalaje de cosmetice la logo-uri de brand si pana la piese de mobilier, texturi si imprimeuri. Mai mult, 2013 este un an al produselor handmade, confortabile, usor de depozitat.

Culorile in tendinte sunt influentate si de trendsetteri, iar Raluca a oferit exemplul Primei Doamne a Americii, Michelle Obama, care la o ceremonie din 2009 a purtat o rochie de culoarea smaraldului. O multime de designeri au preluat modelul imediat dupa, iar smaraldul a ajuns cea mai dorita culoare cativa ani mai tarziu.

Insight-uri strategice pentru brand-urile adresate femeilor
Cand creeaza ambalajul unui produs, designerii trebuie sa aiba in vedere 5 elemente. Culoarea e punctul de plecare, dar nu e suficient sa alegi rozul sau o culoare asociata in general cu feminitatea, ci lucrurile trebuie privite mai in amanunt, iar culoarea trebuie sa raspunda unor dorinte ale target-ului. Forma este la fel de importanta, femeile privind-o ca pe un beneficiu al produsului. Trebuie pus accentul pe confort, pe usurinta depozitarii si a manevrarii. Simbolurile trebuie incluse pe ambalaj pentru ca transmit semnale de siguranta si incredere despre produs, dar si un grad mai mare de recunoastere la raft. Numele produsului trebuie sa fie usor de retinut, sa fie din categorie, adica produsul sa fie asociat cu o anumita categorie, dar si sa fie inregistrabil intr-un organism precum OSIM, astfel fiind protejabil. Mesajul transmis prin ambalaj trebuie sa vorbeasca despre valoarea brandului la modul idealist, dar totodata sa surprinda beneficiul diferentiator oferit de produs.

Raluca a vorbit in prezentarea ei si de un top 7 al celor mai importante insight-uri strategice de care trebuie sa tina cont brand-urile care se adreseaza femeilor.

1. Nu exista “o piata pentru femei”, exista “o piata pentru femeile carora te adresezi tu”. Din punct de vedere socio-demografic si cultural, femeile sunt diferite. E important ca piata sa fie segmentata, iar brandurile sa comunice cu femeile din target, nu cu toate femeile. Un exemplu de reusita in acest sens este campania producatorului de articole sportive Salomon, Trail Tour, care prezinta femei practicand sporturi montane imbracate in echipamentele brandului. Target-ul este clar definit aici: femei interesate de sport, care au nevoie de produsele respective.

2. Un brand generalist nu trebuie sa creeze produse special pentru femei daca produsele actuale se preteaza si pentru ele. Aici exemplul vine din partea Apple, ale carui gadget-uri au un design unisex, care nu are nevoie de imbunatatiri ca sa se adreseze si femeilor.

3. Comunica valoarea produsului, nu beneficiile functionale. Femeile sunt interesate mai degraba de ce statut le poate oferi un produs decat de modul in care acesta functioneaza. Un exemplu pozitiv este cel al campaniei producatorului de ceasuri Longines, a carui imagine este actrita Kate Winslet: Eleganta e o atitudine.

4. Femeilor nu le scapa nimic si prefera brandurile etice, care nu comit greseli pe parcursul comunicarii. Un exemplu de “asa nu” este Body Shop, care in momentul cand a decis sa vanda produse de la L’Oreal, o companie cunoscuta ca face teste pe animale, a fost boicotat de clientele sale.

5. Brandurile trebuie sa respecte femeile, sa le faca sa se simta speciale, sa le ofere ceva in plus. Un brand foarte atent la astfel de detalii este McDonald’s, care creeaza campanii adresate femeilor pe baza unor chestionare completate de cliente. Campania “Find the woman inside the mom” a dus la lansarea Salatelor Premium si a catorva optiuni mai sanatoase pentru Happy Meal, dar si la extinderea restaurantelor cu spatii de joaca si zone de internet gratis, toate fiind cerinte ale femeilor.

6. Brandurile nu trebuie sa se fereasca de standardele inalte. Produsele pe care le utilizeaza femeile trebuie sa le ofere acestora siguranta unui statut inalt, iar brand-urile nu trebuie sa se fereasca sa comunice asta. De exemplu, o campanie pentru Perrier prezinta sticla de apa ca fiind invincibila intr-un univers care se topeste.

7. Brandurile trebuie sa implice femeile in comunicarea lor, sa se deschida catre ele. Un exemplu grozav este cel al campaniei LVMH Open Days:  Les Journees Particulieres, prin care o multime de producatori de lux au invitat clientii in atelierele lor.

Sumar din prezentarea sustinuta in cadrul evenimentului iQads/Smark “Ce-si doresc femeile de la branduri.”

4iulie 2013

http://www.smark.ro/articol/26402/ce-si-doresc-femeile-de-la-branduri

standard

Shifting to customer relationship brand management

 Many marketers (and their advertising agencies) still cling to mass communication as the foundation or backbone of their brand building efforts. In the new era of big data and powerful technologies for connecting with customers, marketers must shift their focus from building brands to building customer relationships.

Image

Never before have marketers had such powerful technologies at their disposal to connect and build lasting customer relationships. And never before have customers / consumers / users been able to interact so deeply with brands, and each other in their communities, to influence the very development of the products and services they engage with. Yet despite this sea change, most marketing organizations are structured pretty much the same as they have always been. Many have not fully grasped the paradigm shift from building brands to building customer relationships. This may explain the short job resistance of most CMOs.

To succeed in the interactive digital age of Big Data and transformative technology, marketers much shift their focus from counting transactions to maximizing the lifetime value of their customers. This means profitability of brands will be less important than the profitability of customers.

Planting Seeds And Harvesting Customer Relationships

What separates an old-school marketing organization from a customer-driven organization is one is organized around activities that sell brands, while the other is designed around activities that serve customers and customer segments. In these transformed marketing organizations, marketing communications is nearly a real-time dialogue, hyper-targeted to thinner slices of customer segmentation. Enlightened marketers have unimaginable access (from abundant sources) to rich customer data, enabling them to be more deliberate and proactive in their tactics for making a customer driven strategy pay off.

Most marketing organizations are still organized around the principle of selling rather than serving.

Serving customers in highly relevant ways requires you to know them and their behavior essentially on a personal level. Competitive advantage is not about features and functions in ever-cheaper products, rather it will be based in serving customers in ways that are unexpected and highly valued. Customer driven marketing organizations are structured to engage narrow segments with two-way communications designed to build trusted relationships through products or services that customer’s will value most at any given time. The customer is at the center of the universe with brands organized around them rather than the conventional model of customers organized around the brand. NPS,  a  very used brand equity indicator is based on measuring relationship quality and customer satisfaction level.