Call us now +40 721241027
Are Romania branduri iconice?
Cateva, numarate pe degetele de la o mana: Dacia, Ursus, Rom, Eugenia, Ciuc, Timisoreana, Ursus. Toate cu peste 50 de fiintare, mai mult sau mai putin de success, si unul singur, Dacia, care a reusit sa se impuna pe plan international printr-o mutare strategica inteligenta.
Teoria spune ceea ce practica confirma: ca un brand ajunge sa fie iconic daca trece testul timpului. 50 de ani, 100 si asa mai departe. Guiness, Coca-Cola, Avon, Hershey’s, Selfridges, Wrigleys, Heineken sunt branduri globale puternice, cu ADN-uri si valori solide, cu milioane da fani si cu peste 100 de ani in spate.
Sunt branduri care au inteles ca a darui si a imparti bucuriile, experientele, prietenia, frumusetea si succesele creeaza incredere si autenticitate.
Branduri iconice s-au definit si s-au redefinit de-a lungul timpului pentru a tine pasul cu vremurile. Sunt célèbre scrisorile lui Andy Warhol catre Mick Jagger in care cei doi nu intelegeau prea bine limbajul altuia, dar erau de acord ca unul trebuie sa-si vada de treaba lui sa cante, iar celalalt sa-I faca afisele. La scurt timp treaba advertiserilor, a consultantilor de brand si a agentiilor media si de productie s-a specializat atat de tare, incat au aparut agentii si specialisti pe fiecare din aceste domenii. 
Bunicul brandingului, Wally Olins spunea ca o tara fara ADN si fara un sistem de valori bine pus la punct nu poate oferi repere si modele solide cetatenilor sai. Si avea dreptate, ganditi-va ce s-a intamplat cu Romania post-decembrista. Ce modele si valori erau atunci, prin cata munca se cladeau, cine si pe ce criterii avea voie sa apara pe TV si cine nu, cat de importanta era tinuta si moralitatea. Si sa ne uitam acum care sunt vedetele promovate de posturile TV, ce valori si repere sunt ele pentru generatiile ce urmeaza, care sunt modulele de educatie si cultura pentru ei? Din ce in ce mai putine. Si a venit criza, nu o aniversare centenara. De obicei si-n viata oamenilor, ca si a brandurilor aceste doua momente sunt momente de asezare, de reconsiderare si de intoarcere la valorile care au pus bazele businessurilor. S-au redefinit, atat la nivel de identitate, ambalaj si prezentare in magazin, dar mai presus de atat au impartasit succesele cu noi, cu consumatorii. Au inteles ca trebuie sa-si descopere ESENTA brandului, sa fie transparenti, corecti si sa ofere consumatorilor experiente memorabile. Sa invatam deci de la marile branduri iconice globale cum sa ne întoarcem la valori, la autenticitate, la specialisti pentru a depasi momentele de cumpana si a creste.
Cum a ajuns Prosecco vinul social preferat de tinerii romani
Daca cineva mi-ar fi spus acum cativa ani de Prosecco, probabil ca nici nu l-as fi incercat. Dar pentru ca prietenii m-au facut curioasa, am zis sa incerc. Nu mi-a placut, ca orice personaj gourme obisnuit cu “lucruri fine” am simtit ceva in neregula. Dar cum in puburile si pe la terasele noastre nu se serveste sampanie la pahar, ce variante social-cool ne mai raman: bere, vin sau cocktailuri?
Ce sa bei cand iesi cu prietenii
Si totusi iesim cu prietenii…la o bere, asa e si expresia cliseu. Nu iesim cu prietenii la un vin, mai degraba ii invitam acasa la un vin, nu la un ceai, ca nu suntem englezi si nici bolnavi. Deci da, vinul nu prea este o bautura sociala, sau daca este nu e de ieseala, e de stat acasa. Cine vrea sa stea acasa sa bea singur? Si berea face burta si baloneaza, uncool. Plus ca noi romanii prin traditie suntem bauturi de vin, de la daci si de la Stefan mostenire, berea a aparunt niste sute de an mai tarziu pe meleagurile noastre si de atunci vinul a cam fost dat uitarii. Chiar si in zilele noastre cand in Europa si restul lumii creste consumul de vin, la noi scade de la an la an. Si atunci ce sa bei ca sa iesi cu prietenii, sa fii cool si sa nu te balonezi? Prosecco vine raspunsul.
Ce este de fapt Prosecco?
Un vin spumant, italienesc la origine, placut la gust, dar mai ieftin si mai slab calitativ decat clasica sampanie frantuzeasca. La noi preferatul e cel de culoare roz-visinie, desi in lume are culori diferite, in functie de regiune si de clima. Este de doua feluri: spummante (adica mai acid) sau frizzante (adica mai domol, gentil cum zic italienii) si se fabrica dintr-un soi de struguri numit Glera sau Prosecco (numele vechi), originar din satul Prosecco, regiunea Veneto. Putini stiu ca initial Prosecco era folosit ca ingredient principal (mai accesibil si mai putin scump decat sampania) pentru a prepara celebrul cocktail Bellini cu piure de piersica.
Cum aparut categoria “vin social”
Se stie ca lumea vinurilor e o lume accesibila cunoscatorilor, unde originea, traditie si culturile de soiuri se mostenesc si se transmit din generatie in generatie. E o lume inchisa noilor producatori, cum s-ar spune, pentru ca heritage-ul si “viţa nobilă” apartine doar elitelor din tarile cu traditie in cultura vitei de vie (Franta, Italia, Spania), a anumitor soiuri populare si a unor tehnici de decantare si pastrare in baricuri ce dau un gust aparte vinului. Bun, nu intram in detalii stiute numai de producatori si oenologi.
Si atunci cum se face ca vinuri din tari precum Chile si Australia, aparent tari fara traditie in lumea vinurilor au ajuns preferatele tinerilor din zilele noastre. In lumea brandingului de la 2000 incoace sunt cunoscute doua cazuri, devenite ulterior branduri de referinta, lideri in categoria lor: Concha Y Torro din Chile si [yellow tale] din Australia.
Care categorie? Una noua, inventata de ele pentru un nou val de tineri care isi doresc sa se simta bine, in mediul lor, in pub sau club, fara sa simta povara traditiilor, ci mai degraba o bautura care sa-i faca sa se simta lejer, liberi de constrangeri si cool, bineinteles.
De la [yellow tail] si “Concha Y Torro” la Prosecco
Despre Concha y Torro (trad. piele de taur) se stie ca este cea mai cunoscuta podgorie din Chile de la 1883, ce produce soiuri aduse din regiunea Bordeaux. Un vin mai dulce (din struguri copti spre stafidire, tipic climatului Chilean), spumos, dar nu numai. Eticheta foloseste un simbol macho, taurul de sangre latino, preferat de tinerii macho sud-americani, pentru ca le creste ego-ul latino. De altfel un vin foarte bine vandut in toate tarile de origine latina, si ajuns si pe meleagurile noastre de curand. Valul de popularitate mondiala l-a cunoscut insa incepand cu 2010, cand brandul sau cel mai cunoscut, Casillero del Diablo a devenit partenerul oficial al echipei de fotbal Manchester United la nivel mondial, un fel de Heineken al vinurilor.
[yellow tale] (trad. coada galbena, specie de cangur pitic din Australia) a inceput sa fie produs prin 2000 in Australia, in provincia Yenda de catre un italian emigrant numit Cassela (numele podgoriei). La fel ca si Concha y Torro, [yellow tale] este preferat de tineri pentru ca este un vin spumos, lejer, versatil, fiind disponibil sub multe gusturi parfumate si savori fructate. A inceput sa fie exportat in 2003 in SUA, moment in care popularitatea sa a inceput sa creasca, fiind bautura oficiala a multor party-uri Hollywoodiene si a faimoaselor beach/poolbal parties din Las Vegas. Etichetele in culori vii si simbolul cangurului stilizat, simbolul national si emblema originii australiene au facut brandul usor recognoscibil in randul americanilor. Cangurul stilizat a facut furori la Hollywod in outdoors si la evenimente.
Credit foto: http://www.foodandwine.com/articles/australias-wine-regions
Sigur ca Prosecco fiind produs in Italia a ajuns mult mai usor si mai accesibil pe plaiurile mioritice decat un vin din Chile sau Australia. Insa toate aceste vinuri sociale globale sunt inca o dovada ca ceea ce este autentic si relevant, si in plus are si un element de identitate sau de mandrie nationala va fi mult mai usor recunoscut si acceptat la nivel international, chiar daca nu este considerat de viţa nobilă. Simbolistica si povestea raman in continuare importante in lumea vinurilor, iar autenticitatea si urmarirea tendintelor in comportamentul de consum sparg barierele categoriei. Asa cum oamenii evolueaza si au nevoie de experiente noi, tot asa vor avea nevoie de branduri care sa fie parte din viata si experientele lor. Potentialul unui brand pozitionat pe o nevoie neacoperita si nisat corect este urmarit si apreciat atat de publicul larg, cat si de potentialii investitori.
Raluca Vasile
Senior Branding Strategist-Partener
Smartbrand Consulting
De ce e important sa ai un brand autentic
Raluca Vasile – Branding Expert, Creative Strategist
Brandurile care vor crede in continuare in mirajul beneficiilor de produs si nu se vor reinventa pentru a raspunde noilor nevoi ale consumatorilor vor disparea pur si simplu sau vor ramane simple produse intr-o continua promotie.
Era produsului vedeta, a asocierilor create artificial si a suprematiei TV-ului s-a dus. Dar nici nu putem fideliza consumatorul cu produse proaste, nedorite, dar cu comunicare “emotionala”….pe promotii. Atata vreme cat brandurile se vor multumi cu o comunicare tip cliseu nu vor creste nici ele, nici oamenii din spatele lor, si toti oamenii din industria publicitatii se vor plange in continuare ca nu mai sunt bani cum erau odata. Cliseele favorizeaza o diferentiere prin promotie, observarea tendintelor in comportamentul de consum genereaza relevanta si autenticitate pentru brand.
Nu ne ajuta nici pe noi consultantii, nici pe client sa abordam comunicarea de brand ca un kit de supravietuire temporara. Vrem sa vedem mai multa viziune la branduri, vrem sa vedem ca nu si-au uitat menirea de a se integra si a face mai buna viata noastra a consumatorilor, si vrem sa ne provoace sa co-cream, sa redescoperim sau sa reinventam brandul in momentele esentiale.
Cred ca cea mai mare pierdere a brandurilor din ultimii ani este autenticitatea. Brandurile au uitat ca trebuie sa fie in permanenta relevante pentru consumator (sau macar sa nu-I sufoce cu mesaje redundante pe facebook, cu horoscoape si alte informatii nerelevante) si sa creeze comunitati in care oamenii sa vina pentru ca au un crez comun, nu pentru ca li se vinde o promotie de care vor uita in secunda doi.
Acum conteaza din ce in ce mai mult experienta cu brandul si contextele favorabile. Conteaza sa ai feedback de la consumator, sa fii in dialog cu ei ca sa poti lua decizii de crestere, si faptul ca ai decis sa faci o investitie importanta sau o schimbare totala de paradigma sa tina cont si de raspunsurile lor. Ori daca tu brand comunici numai in promotii si concursuri, cum poti afla aceste nevoi si raspunsuri daca nu intrebi consumatorii si nu te straduiesti sa creezi loialitate organica, nu numai prin promotii. Un brief si o decizie de brand corecte pornesc de la un obiectiv precis de brand, de la o pozitionare relevanta in categorie si este completata de un insight de consumator atent evaluat, urmarirea tendintelor in categorie si nisarea pe nevoi si asteptari specifice. Din pacate briefurile ultimilor ani sunt pline de clisee, de neasumare a punctelor slabe sau a involutiei categoriei.
Ma bucur sa vad branduri antreprenoriale care provoaca brandurile multinationale sa se adapteze la conditiile pietei locale. Cred ca avem nevoie sa iesim din clisee, se simte nevoia asta in toate categoriile. Si suntem intr-un moment oportun, de maturitate a industriei de comunicare si a businessurilor care cresc branduri. Lucrurile care inspira vor fi mereu cele autentice, iar brandurile care vor sa ramana vii si sa inspire nu trebuie sa uite de relevanta si ca din cand in cand e necesar sa se reinventeze pentru a nu-si pierde calitatea si virtutea de a fi branduri.
Eu vad brandurile aspirational senzoriale, le vad vii, personale, ca pe o sursa inepuizabila de inspiratie si de speranta de mai bine. Noi strategii suntem visatorii cu ochii deschisi, avem pulsul tendintelor de consum si al provocarilor din fiecare categorie. Si stim ca evolutia unui brand nu se intampla de azi pe maine, ca lucrurile bune sunt rezultatul pasilor marunti, coerenti si a unor programe de comunicare autentice (nu promotii) atent gandite pe o perioada mai lunga.
Articol publicat in IQads, 28.01.2015
http://www.iqads.ro/articol/31431/raluca-vasile-brand-strategy-director-managing-partner-smartbrand-cred-ca-cea
Branding Expert for companies, products, people and spaces
Raluca Vasile, MBA. Msc
Creative Brand Strategist, storyteller, blogger, reader, lecturer, speaker, explorer of sensory experiences, curious, fair and thorough German spirit, passionate about healthy food and transformational journeys
Naming de brand asa cum NU se face
6 martie 2014
Namingul pentru un specialist de brand este una din cele mai grele provocari. In primul rand pentru ca numele brandului trebuie sa fie relevant, apoi memorabil si apoi usor inregistrabil, ceea ce in zilele noastre este destul de greu de gasit.
Brandurile care aleg sa-si faca singure naming ori sunt foarte creative (1% din cazuri), ori esueaza lamentabil (99% din cazuri).
Am ales 3 exemple de cum asa “NU”, in sensul de cum poate o alegere neinspirata de nume sa-ti afecteze imaginea de brand si business-ul. Exemplele sunt atat de evidente, incat nu este nevoie a fi explicate.
- “Buna ziua, sunt de la firma Koyos. Noi suntem curajosii care vindem tablete online”
- “Maricon aniverseaza 20 de ani in fiecare an, acum si pe cardurile de fidelitate” (Maricon in limba spaniola insemna gay/homosexual)
- Sifonat sau Sifonot…cine mai stie cum iesi de la o astfel de calcatorie?
Mercador devine OLX[Oleix]. Pe bune?
Aprilie 16, 2014
REBRANDING. Mercador.ro, site-ul de anunțuri de mică publicitate, devine olx.ro.
La prima vedere si din declaratiile companiei aparent „nu se schimba decat numele si logo-ul”, insa, citind printre randuri, ne dam seama ca grupul Allegro din care face parte acum si Mercado/OLX se reorganizeaza in toate tarile din regiune in care este prezent. In termeni de branding, acest lucru se traduce intr-un proces amplu de rebranding corporate cu impact asupra beneficiillor in servicii (servicii noi de localizare). Si arhitectura noului site ne arata ca schimbarea nu este doar de logo si nume, asa cum vrea PR-ul sa stim, pe modelul „no panic”.
NOUL NUME SI PRONUNTIA. Romaneste codificat?
Ce înseamnă Olx.ro? Denumirea de olx provine de la expresia – „online exchange”.
Spotul ce anunță transformarea Mercador în OLX, în continuare:
Olx, Olix, Oelix,Oleix,Oelex,Olex? A ramas final Oleix. Si eu am inteles la fel de mult ce inseamna schimbarea asta ca si domnul de la finalul spotului, privirea lui spune tot. Olx nici macar nu se pronunta pe litere si sensul nou este de nebanuit. Chiar am incercat sa inteleg de ce au decis sa pastreze numele acesta (in versiunea acesta de pronuntie): greoi de pronuntat, românizat fortat, tradus cumva ca sa nu inteleaga nimeni nimic, sa nu-l poti asocia cu nimic, deci sa nu-l poti retine si nici pronunta.
Regulile de baza pentru orice nume de brand sunt: sa fie memorabil, usor de pronuntat, usor de asociat. Acest nume nu respecta nici una din regulile de baza in naming. Nu vreau sa stiu cum vor pronunta copii si adolescentii acest nume consonant.
Dar iata ce solutii de adaptare s-au gasit in Portugalia (pronuntare pe litere Oelix):
http://www.youtube.com/watch?v=VyBXK-8nLxE
Cehia (Oelix) – a ramas spotul frantuzesc (in limba franceza, or sti ei de ce):
http://www.youtube.com/watch?v=COCrs9QmFHo
POZITIONARE NOUA. În noul slogan, în loc de „Pui anunț pe Mercador și găsești cumpărător”, va fi „Pui anunț foarte ușor și găsești cumpărător”. Schimbarea lui Mercador in „foarte usor” reprezita o repozitionare dinspre companie spre produs/serviciu. Pozitionare ce ar trebui sa se reflecte si in arhitectura de produse si in comunicarea viitoare. Vom vedea.
NOUA IDENTITATE. „Se schimbă numele site-ului și logo-ul. Acestea sunt singurele modificări care îi vor afecta pe utilizatorii noștri”. Acesta afirmatie este neadevarata, iar cu argumentele de mai sus compania devine necredibila. De ce o fi asa de greu de recunoscut si comunicat schimbarile, multe din ele benefice pentru evolutia companiei.
BENEFICII NOI. „În plus, site-ul va avea, ca o noutate, un sistem de localizare prin care utilizatorii vor putea să-și personalizeze aria de a găsi cumpărători. Ceea ce este esențial pentru utilizatorii noștri va rămâne la fel. Vom păstra aceeași platformă”. Ce as fi facut eu? As fi explicat mai bine consumatorului acest beneficu de localizare, care pare interesant si util. Dar concluzia este in schimb ca „nu se schimba nimic”
COMUNICARE IN PARALEL. „Tranziția de la Mecador la Olx se va face gradual, iar în următoarele luni cele două branduri vor merge în paralel pe site. Comunicarea va fi făcută pe toate mediile, se va investi atât cât va fi nevoie în rebrandingul acestei companii”. Ca si regula de rebranding cele 2 nume nu e bine sa mearga prea mult in paralel, maxim cateva luni, dupa care sa ramana doar noul nume. Dar cu noua pronuntie de nume inventata intuiesc ca va dura mai mult.
REBRANDING=SCHIMBARE. De ce această schimbare? „Trecem printr-un proces de rebranding la nivelul grupului Naspers. În același timp, și alte site-uri ce aparțin grupului Naspers din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Kazakstan și Belarus vor trece prin acest proces”. Allegro Group Romania, mai detine in Romania si site-ul de anunturi Autovit.ro. Nu doar Mercador.ro a fost schimbat in Olx, ci si alte site-uri din portofoliul Allegro Group, printre care si Aprod.hu, cel mai mare site de anunturi si vanzari din Ungaria.
Aceste concluzii nu fac decat sa confirme ca este vorba de un rebranding complex la nivel de grup, atat de companie, cat si de arhitetcura de produse, pe care cei din interior nu l-au inteles, iar consultantii lor nici atat. Mercador is dead, long live Oleix!
Raluca Vasile (Smartbrand) despre metode de inovare in branding
Brandurile au nevoie de mai mult decat de dezvoltare vizuala, spune Raluca Vasile (Creative Brand Strategist & Founder, Smartbrand). Ele isi aleg o anume categorie, in care trebuie sa se incadreze atat vizual, cat si olfactiv si auditiv.
In cadrul Brand Activation Strategy 2013, Raluca Vasile a vorbit despre brandingul senzorial si despre inovatiile pe care le aduc brandurile pentru a impresiona consumatorul.
Brandingul senzorial este un tip de branding evoluat care se bazeaza pe studii de neuromarketing si pe reactiile pe care le au oamenii. Neuromarketingul exploateaza aceste reactii involuntare pe care le avem atunci cand mergem la magazin, cand trebuie sa luam o decizie de cumparare si, de multe ori, cumparam cu totul altceva decat ne-am propus. Brandingul senzorial se adreseaza brandurilor vii, pentru ca „brandurile sunt fiinte vii si trebuie tratate ca atare, trebuie sa reflecte exact reactiile si personalitatile noastre si de aceea cand cumparam, vrem ca un produs sa fie cat mai personalizat”, a spus Raluca Vasile.
Din acest motiv, brandingul senzorial se adreseaza brandurilor care vor sa aiba o activare in magazin, un eveniment, o lansare de impact, si, in acelasi timp, sa aiba stopping power, sa vina in intampinarea nevoilor consumatorului, cand acesta trece pe langa o vitrina sau intra intr-un magazin sa fie surprins intr-un mod placut.
In ceea ce priveste inovatia,si modul in care putem sa fim diferiti, Black Friday e un exemplu foarte bun. Raluca Vasile a prezentat exemplul Domo, care anul acesta a trimis produsele discountate pe un site de discount, okazii.ro, strategie foarte buna atunci cand un brand vrea sa vanda mai mult, sa faca promotii, dar nu vrea sa dilueze valoarea adaugata a brandului.
Brandurile inovatoare au patru mari atribute: diferentierea, relevanta, respectul si cunoasterea. Daca un brand vrea sa fie interesant si, mai ales, iubit, el trebuie sa ii implice pe consumatori. Brandul trebuie sa comunice cu ei intr-un mod diferit, interactiv. Acest lucru se poate face prin diverse metode, de la decorul magazinului, asezarea produselor la raft, pana la culoarea si forma ambalajului, sau chiar prin intermediul aplicatiilor mobile.
Brandurile mari doresc sa personalizeze spatiul, mai ales cele de retail, pentru ca atunci cand clientii intra in magazin sa recunoasca un anumit miros care sa fie asociat cu brandul sau sa descopere niste gusturi speciale. Aceasta ideea a stat si la baza evenimentului de lansare Iconic by Camelia Sucu, un muzeu transformat in restaurant-muzeu, unde fiecare detaliu a contat, tema fiind Bloody October Collection. Mobilierul a fost adaptat astfel incat la intrare sa fie piese de decorat rosii, meniul a fost creat in nuante de rosu obtinute din coloranti naturali, acestora adaugandu-li-se elemenul de tango, pentru ca brandingul senzorial sa aiba un impact maxim.
Rezumat al prezentarii sustinute in cadrul evenimentului Smark “Brand Activation Strategy”
29.11.2013
http://www.smark.ro/articol/28104/raluca-vasile-smartbrand-despre-metode-de-inovare-in-branding
Ce-si doresc femeile de la branduri?
Tendinte in culori si design
Raluca a spus ca femeile sunt primele care adopta culorile in tendinte, asa ca e interesant de urmarit modul in care acestea pot influenta comunicarea unui brand. Topul Pantone, o autoritate in domeniul culorilor, ofera o directie importanta creatorilor de branduri pentru ca desemneaza culoarea care defineste fiecare an, in functie de cat este de folosita de designerii de moda in colectiile lor. Iar daca va intrebati, 2013 este anul smaraldului. Smaraldul transmite energie, finete si pretiozitate si e un must sa fie inclus in design-ul unei game largi de produse: de la ambalaje de cosmetice la logo-uri de brand si pana la piese de mobilier, texturi si imprimeuri. Mai mult, 2013 este un an al produselor handmade, confortabile, usor de depozitat.
Culorile in tendinte sunt influentate si de trendsetteri, iar Raluca a oferit exemplul Primei Doamne a Americii, Michelle Obama, care la o ceremonie din 2009 a purtat o rochie de culoarea smaraldului. O multime de designeri au preluat modelul imediat dupa, iar smaraldul a ajuns cea mai dorita culoare cativa ani mai tarziu.
Insight-uri strategice pentru brand-urile adresate femeilor
Cand creeaza ambalajul unui produs, designerii trebuie sa aiba in vedere 5 elemente. Culoarea e punctul de plecare, dar nu e suficient sa alegi rozul sau o culoare asociata in general cu feminitatea, ci lucrurile trebuie privite mai in amanunt, iar culoarea trebuie sa raspunda unor dorinte ale target-ului. Forma este la fel de importanta, femeile privind-o ca pe un beneficiu al produsului. Trebuie pus accentul pe confort, pe usurinta depozitarii si a manevrarii. Simbolurile trebuie incluse pe ambalaj pentru ca transmit semnale de siguranta si incredere despre produs, dar si un grad mai mare de recunoastere la raft. Numele produsului trebuie sa fie usor de retinut, sa fie din categorie, adica produsul sa fie asociat cu o anumita categorie, dar si sa fie inregistrabil intr-un organism precum OSIM, astfel fiind protejabil. Mesajul transmis prin ambalaj trebuie sa vorbeasca despre valoarea brandului la modul idealist, dar totodata sa surprinda beneficiul diferentiator oferit de produs.
Raluca a vorbit in prezentarea ei si de un top 7 al celor mai importante insight-uri strategice de care trebuie sa tina cont brand-urile care se adreseaza femeilor.
1. Nu exista “o piata pentru femei”, exista “o piata pentru femeile carora te adresezi tu”. Din punct de vedere socio-demografic si cultural, femeile sunt diferite. E important ca piata sa fie segmentata, iar brandurile sa comunice cu femeile din target, nu cu toate femeile. Un exemplu de reusita in acest sens este campania producatorului de articole sportive Salomon, Trail Tour, care prezinta femei practicand sporturi montane imbracate in echipamentele brandului. Target-ul este clar definit aici: femei interesate de sport, care au nevoie de produsele respective.
2. Un brand generalist nu trebuie sa creeze produse special pentru femei daca produsele actuale se preteaza si pentru ele. Aici exemplul vine din partea Apple, ale carui gadget-uri au un design unisex, care nu are nevoie de imbunatatiri ca sa se adreseze si femeilor.
3. Comunica valoarea produsului, nu beneficiile functionale. Femeile sunt interesate mai degraba de ce statut le poate oferi un produs decat de modul in care acesta functioneaza. Un exemplu pozitiv este cel al campaniei producatorului de ceasuri Longines, a carui imagine este actrita Kate Winslet: Eleganta e o atitudine.
4. Femeilor nu le scapa nimic si prefera brandurile etice, care nu comit greseli pe parcursul comunicarii. Un exemplu de “asa nu” este Body Shop, care in momentul cand a decis sa vanda produse de la L’Oreal, o companie cunoscuta ca face teste pe animale, a fost boicotat de clientele sale.
5. Brandurile trebuie sa respecte femeile, sa le faca sa se simta speciale, sa le ofere ceva in plus. Un brand foarte atent la astfel de detalii este McDonald’s, care creeaza campanii adresate femeilor pe baza unor chestionare completate de cliente. Campania “Find the woman inside the mom” a dus la lansarea Salatelor Premium si a catorva optiuni mai sanatoase pentru Happy Meal, dar si la extinderea restaurantelor cu spatii de joaca si zone de internet gratis, toate fiind cerinte ale femeilor.
6. Brandurile nu trebuie sa se fereasca de standardele inalte. Produsele pe care le utilizeaza femeile trebuie sa le ofere acestora siguranta unui statut inalt, iar brand-urile nu trebuie sa se fereasca sa comunice asta. De exemplu, o campanie pentru Perrier prezinta sticla de apa ca fiind invincibila intr-un univers care se topeste.
7. Brandurile trebuie sa implice femeile in comunicarea lor, sa se deschida catre ele. Un exemplu grozav este cel al campaniei LVMH Open Days: Les Journees Particulieres, prin care o multime de producatori de lux au invitat clientii in atelierele lor.
Sumar din prezentarea sustinuta in cadrul evenimentului iQads/Smark “Ce-si doresc femeile de la branduri.”
4iulie 2013
http://www.smark.ro/articol/26402/ce-si-doresc-femeile-de-la-branduri
7 sfaturi despre cum să-ți construiești corect un Brand
Tehnicile moderne de construire a brandurilor se bazeaza pe activarea simturilor prin implicarea directa a consumatorilor si a noilor tehnologii
Trecem printr-o perioada in care multe business-uri se lupta cu vremurile, se inventeaza sau se reinventeaza. Si pentru ca de cele mai multe ori, brandul reprezinta de fapt buisness-ul in sine, tot mai multe branduri isi cauta locul in mintea si inima consumatorilor.
Obiectivul ownerului de business este ca prin intermediul brandului sa obtina valoare adaugata pentru compania sa, pentru clienti sai si pentru angajati. Pentru asta ei trebuie sa descopere brandul si ce ar putea el sa devina analizand perceptiile despre business ale clientilor si eventual ale prospectilor. Esenta business-ului trebuie suprinsa simbolic in logo, iar tendintele in designul de logo merg acum catre minimalism, simplitate si usurinta de a fi implementat pe diverse materiale si suporturi de comunicare.
Brandul vostru reprezinta business-ul vostru.
Iata cateva sfaturi pentru antreprenorii aflati la primul contact cu brandingul:
- Aflati ce ESTE brandul vostru si ce Nu este. Un brand NU este un logo. Un brand NU este un produs. “Un brand este o idee sau un concept unic perceput de mintea si inima consumatorului”, cum spunea Al Ries, celebru expert in maketingul brandurilor.Un brand este o promisiune de business, promisiunea unor beneficii si a unor valori punctuale pentru consumator. O promisiune esentiala si relevanta pentru consumator si diferita fata de ce promit competitorii. Este suma tuturor experientelor si perceptiilor in legatura cu business-ul si brandul asociat lui. Este acel ceva ce ramane in mintea si inima clientilor existenti, a partenerilor si a prospectilor.
- Evaluati corect industria/piata in care activati. Descoperiti oportunitatile si amenintarile.Care din acestea sunt relevante pentru viitorul business-ului?
- Pozitionati-va corect in cadrul industriei in care activati. Descoperiti-va punctele tari si punctele slabe, astfel vom putea descoperi potentialul real si relevant al business-ului.
- Aprofundati brandul actual. Aflati unde este brandul azi, care sunt perceptiile interne (fondator, echipa management, angajati) si externe (competitie, clienti, parteneri strategici).
- Imaginati-va cum va arata brandul in viitor, ganditi brandul pe termen lung. Unde doriti sa fie maine, peste un an, peste 5-10 ani?
Brandurile puternice sunt construite pe autenticitate si relevanta, pe valori, pasiune si viziune. Succesul business-ului depinde de ceea ce promiteti clientilor si ceea ce stiti sa faceti cel mai bine.
- Primiti noul brand in business-ul vostru. Un brand nou trebuie integrat in arhitectura portofoliului de produse al organizatiei, este parte din sistemul organizatiei, din arborele genealogic al unei mari familii. Noua identitate vizuala si mesajele (manualul de brand sau brand guidelines) cu care vine inzestrat noul brand trebuie communicate si adoptate in tóate materialele de prezentare, la nivel de business, angajati, clienti si parteneri de business in scopul de a servi obiectivului initial al brandului, acela de a aduce valoare adaugata business-ului.
- Acordati importanta si vizibilitate noului brand.
Profitati de prospetimea noului brand. Este o experienta motivanta si puternica, de aceea trebuie comunicata atent, prin toate mijloacele posibile, in mod unitar si coerent. Prin personalizarea produselor si serviciilor cu noul logo, slogan sau mesaje din cultura organizatiei, prin traininguri cu angajatii, prin decorarea sediului sau a punctelor de contact cu clienti sau partenerii. Orice angajat poate fi la randul sau ambasadorul noului brand.
Experienta cu noul brand trebuie construita cu grija, si nu trebuie neglijata odata ce noua identitate a fost creata. Trebuie evitate mesajele neconsistente, prea multe aglomerari de mesaje, o atitudine neglijenta, ezitanta sau graba in procesul de creare a experientei cu noul brand.
Un alt aspect important este sa privim brandurile ca pe niste fiinte vii, cu simturi similare celor umane cu care noi oamenii putem rezona cu usurinta. „Brandingul senzorial este relativ nou in Romania, insa avem sperante ca reintoarcerea la valorile de baza se va reflecta si in modul in care managerii viitorului vor construi brandurile, cu bugete rezonabile si masurabile. Tehnicile moderne de construire a brandurilor (ex. stiinta Neuromarketingului ce analizeaza modul in care consumatorii iau inconstient majoritatea deciziilor de cumparare) se bazeaza pe activarea simturilor prin implicarea directa a consumatorilor si a noilor tehnologii pentru a integra brandurile in viata de zi cu zi a oamenilor. Vorbim aici in special de brandurile dedicate direct consumatorilor, branduri de retail si din domeniul tehnologiei pentru care este vital sa suprinda audienta printr-un impact puternic vizual, auditiv si olfactival al spatiilor comerciale de vanzare.” Raluca Vasile, MBA, Msc, Creative Brand Strategist& Fondator Smartbrand Consulting – prima agentie de branding din Romania specializata in branding senzorial.
BIO
Raluca VASILE, MBA, Msc
12+ ani experienta in strategie de marketing, comunicare si brand management atat la client, in companii precum: Porsche Leasing, BMW Group, Volksbank,Cetelem-BNP Paribas Group , cat si de consultant de brand in agentia specializata de branding Smartbrand prin care aduce un concept nou, unic de branding senzorial pe piata din Romania: branding senzorial. Domeniile de expertiza sunt variate: automotive, banking, food&beverages, IT, retail, pharma, etc.
Instructor acreditat la MBA-ul City University Seattle, modulul: Strategic Brand Creation and Management incepand cu 2011.
Pasionata de comunicarea strategica de brand si design de interior, avand expunere pe proiecte de anvergura premiate la nivel local si international: rebranding, campanii de advertising si comunicare interna, decor de magazine, vitrine, standuri de prezentare branduite, evenimente de brand aniversare, dar si activari experientiale/ senzoriale, office branding si space branding.
Interviu revista Cariere 2013.
Sfaturi pentru managerii si antreprenorii care construiesc un brand sau se rebranduiesc. SI despre branding ca instrument de business, nu ca simpla poleire de imagine.
http://www.cariereonline.ro/articol/7-sfaturi-despre-cum-sa-%C8%9Bi-construie%C8%99ti-corect-un-brand
12 Strategies to Increase your Personal Brand
“Character is like a tree and reputation like its shadow.
The shadow is what we think of it; the tree is the real thing.” Abraham Lincoln
For personal branding without basic branding criteria based cannot be a common practice , as your personal brand is more than image, PR, media exposure, is more than an empty shell. Your personal brand means uniqueness, values, essence, relevance, reliability and consistency. Positive reputation comes only as a result of the manifestation of authentic personal brandand of the consistency of both what you say and do. Role models must change in Romania and the time has come.
Personal Branding should mainly answer to two questions:
- What would be the three attributes that you want to develop in the coming period?
- In what way do you think they could contribute to increase the value of your personal brand?
Here are some branding techniques that can increase the value of your personal brand :
1 . Expertise – what it is that you do best?
The more accurate, more precise, more competent your knowledge in your field is the more value you can create.
2 . Positioning as an expert – are you known by your audience?
It’s not enough just to know things, but it ‘s important be perceived by the others ( your audience , customers, partners) as an expert .
3 . Skills – how do you apply what you know?
One thing is to know how to swim in theory and another to know how to swim for real. And the more applicability you give to your knowledge, the more value you have .
4 . Productivity – what you finish, what you bring to an end?
5 . Efficiency – how you did the things you brought to an end?
What resources and how did you optimize the resources to achieve the objectives .
6 . Effectiveness – selection of opportunities , the existing options
How well you focused on achieving goals , how you prioritized their implementation.
7 . Organization multiplier – how do you get different results other than through your own, manual work?
8 . Influencing – what can you to influence others ?
What a leader you are and how persuasive you are.
9. Relationship – who you know?
The network you have access to matters enormously , 90% of prosperity comes from networking.
10 . Celebrity – how well you are known in your industry?
11 . Reputation – what others know about you?
It’s not enough to be famous – it takes your celebrity to be positive.
12 . Vision – what you see that others don’t?